PLANUL NATIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR
Stefan Ene – Of Counsel
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (“Directiva”) are o importanţă cu totul speciala pentru România, reglementand una dintre zonele ale caror tinte s-au dovedit a fi cele mai dificil de transpus si atins la nivel national, domeniul gestionarii deseurilor.
Directiva a fost transpusă în legislaţia nationala prin:
- Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor;
-
Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprizând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
In ceea ce priveste documentele cadru nationale (strategii si planuri), acestea sunt:
- Strategia Naţionala de Gestionare a Deşeurilor (“SNGD”);
- Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (“PNGD”);
-
Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, inclusiv al Municipiului Bucuresti (“PJGD”).
Trebuie mentionat ca, in general, documentele cadru nationale (strategiile si planurile) au o valoare orientativa pentru operatorii economici. Strategiile si planurile nu stabilesc obligatii si sanctiuni directe in sarcina operatorilor. Rolul acestor strategii si planuri nationale este acela de a trasa anumite directii in ceea ce priveste gestionarea deseurilor, pe care autoritatile publice sunt obligate sa le aiba ulterior in vedere in procesul de emitere/ modificare a actelor normative nationale.
PNGD a fost elaborat pe baza SNGD1 şi a datelor centralizate referitoare la gestionarea deşeurilor, precum şi a necesităţilor identificate în planurile judeţene de gestionare a deşeurilor elaborate de autorităţile teritoriale de protecţia mediului.
PNGD2 cuprinde următoarele secțiuni:
- cadrul general;
-
situația existentă – prezinta date socio-economice și date privind generarea și gestionarea deșeurilor pentru fluxurile de deșeuri care fac obiectul PNGD;
-
planificarea gestionării deșeurilor – prezinta ipotezele privind planificarea, proiecția socio-economică și proiecția deșeurilor, analiza alternativelor de gestionare a deșeurilor municipale3, descrierea alternativei selectate, măsuri de guvernanță privind gestionarea deșeurilor și planul de acțiune;
-
instrumente de politică a deșeurilor - prezinta situația actuală privind instrumentele de politică a deșeurilor, măsurile de îmbunătățire și propuneri de noi instrumente;
-
programul național de prevenire a generării deșeurilor (“PNPGD”) – sunt prezentate situația actuală privind prevenirea generării deșeurilor, prioritățile și direcțiile strategice, măsurile de prevenire a generării deșeurilor propuse și modalitățile de verificare a aplicării măsurilor;
-
indicatori de monitorizare – este prezentat modul de monitorizare a măsurilor cuprinse în PNGD și PNPGD.
Principalele propuneri de revizuire a cadrului legislativ cuprinse în PNGD vizeaza:
Pregatirea pentru reutilizare si reciclare a 50% din cantitatea totala de deseuri municipale generate - termen: 202545;
-
pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea a 65% din greutatea deșeurilor de ambalaje incepand cu anul 2025; de asemenea, sunt stabilite obiective minime privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea materialelor specifice conținute în deșeurile de ambalaje pentru anul 20256;
-
reducerea cantitatii depozitate de deseuri biodegradabile municipale la 35% din cantitatea totala exprimata gravimetric, produsa in anul 1995 - termen: 20207;
-
interzicerea la depozitare a deseurilor municipale colectate separat, pentru stimularea reciclarii;
-
promovarea instrumentelor economice pentru descurajarea depozitarii, intr-o noua formula care ar urma sa fie definita in viitorul apropiat;
-
permiterea depozitarii numai daca deseurile sunt supuse in prealabil unor operatii de tratare fezabile tehnic - termen: 20258;
-
interzicerea la depozitele de deseuri municipale a deseurilor din constructii si demolari valorificabile cu tinta anul 2019;
-
valorificarea energetica a 15% din cantitatea totala de deseuri municipale - termen: 2025.
Aceste propuneri reiau, in mare, tintele stabilite in cuprinsul planului de actiune al Uniunii Europene privind economia circulara9.
Vom reveni in numerele viitoare cu detalii referitoare la viziunea, tintele, obiectivele si masurile pentru atingerea acestora avute in vedere de PNGD cu privire la unele dintre cele mai importante fluxuri de deseuri (deșeurile municipale, de ambalaje, de echipamente electrice și electronice, uleiuri uzate, deșeuri din construcții și desființări, nămoluri rezultate de la epurare si deseuri industriale).
1SNGD a fost aprobata prin HG 870/2013, pentru perioada 2014-2020.
2echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, vehicule scoase din uz, uleiuri uzate, deșeuri din construcții și desființări, nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești, deșeuri cu conținut de PBC, deșeuri de azbest); deșeuri rezultate din activitățile unităților sanitare și din activități veterinare; deșeuri industriale; deșeuri din agricultură, silvicultură și pescuit.
3Analiza alternativelor este prezentată doar pentru deșeurile municipale, fiind singurul flux de deșeuri pentru care în PNGD sunt stabilite tipul și capacitățile instalațiilor noi.
4prin Legea nr. 211/2011 este deja reglementata obligatia producatorilor de deseuri si autoritatilor administratiei publice locale de a atinge pana la 31 decembrie 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare a deseurilor cel putin pentru deseurile de hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere sau, dupa caz, din alte surse, de minimum 50% din masa totala;
5prin pachetul economiei circulare, adoptat de UE in anul 2015, tintele propuse vizand pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea sunt de 65% din masa deșeurilor municipale până în 2030 (cu o ţintă intermediară de 60% în anul 2025); pentru realizarea acestui obiectiv, România poate beneficia de o perioadă suplimentară de cinci ani, cu condiția să se ia măsurile necesare pentru ca, până în 2025 și, respectiv, 2030, rata de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale să crească la minim 50% și 60% din greutate. Acesta este motivul pentru care PNGD are in vedere tinta de 50% pentru 2025.
6prin pachetul economiei circulare, adoptat de UE in anul 2015 este stabilita si o tinta de minim 75% începand cu anul 2030; de asemenea, sunt stabilite obiective minime privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea materialelor specifice conținute în deșeurile de ambalaje si pentru anul 2030;
7prin HG nr. 349/2005 este deja reglementata obligatia de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001. La solicitarea Ministerul Mediului din iulie 2016, Comisia Europena a acceptat o derogare de patru ani, astfel ca acest obiectiv trebuie indeplinit, conform prevederilor actuale, in anul 2020; de asemenea, prin pachetul economiei circulare, adoptat de UE in anul 2015 depozitarea a maxim 10% din deșeurile municipale până în anul 2030. Romania poate beneficia de o perioada suplimentara de cinci ani cu condiția să se ia măsurile necesare pentru a reduce până în 2030 cantitatea de deșeuri municipale depozitata la 20% din cantitatea totala de deșeuri generate;
8Obligatie care este insa deja transpusa prin prevederile alin. (5) ale art. 7 din HG nr. 349/2005;
Comisia Europeană a adoptat în decembrie 2015, un pachet de măsuri ce au ca scop stimularea tranziţiei Europei către o economie circulară. Acest pachet de măsuri include propuneri de revizuire a legislaţiei privind deșeurile, precum şi un plan de acţiune aferent. Propunerile privind deşeurile stabilesc o viziune pe termen lung pentru minimizarea generării deşeurilor, creşterea reciclării din punct de vedere cantitativ si calitativ, prin reintroducerea în economie a deşeurilor sub forma materiilor prime secundare, reducând astfel utilizarea resurselor și prin reducerea eliminării prin depozitare.
9Directivele care ar urma sa fie revizuite, ca urmare a adoptării pachetul economiei circulare sunt: Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive; Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea deşeurilor; Directiva 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE; Directiva 2011/65/CE privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice; Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice; Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz; Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje.
